Apoi le-a spus o parabolă despre cum trebuie să se roage întotdeauna şi să nu-şi piardă curajul. Zicea: „Era într-o cetate un judecător care nu se temea de Dumnezeu şi nici de oameni nu se ruşina. Şi era în cetatea aceea o văduvă care venea la el şi-i spunea: Fă-mi dreptate în faţa potrivnicului meu! Dar el, un timp, nu a vrut. Apoi şi-a zis: Deşi nu mă tem de Dumnezeu şi de oameni nu mi-e ruşine, pentru că această văduvă mă tot supără, îi voi face dreptate ca să nu mai vină la nesfârşit şi să mă necăjească.” Iar Domnul a zis: „Aţi auzit ce spune judecătorul nedrept? Oare Dumnezeu nu le va face dreptate aleşilor Săi care strigă zi şi noapte către El, deşi îi lasă să aştepte? Vă spun că le va face dreptate în curând. Dar, când va veni Fiul Omului, va găsi El oare credinţă pe pământ?”